V-168

 

1. COMPONENTE ELEMENTARE DE CIRCUIT

1.1. Rezistoare

1.1.1. Caracteristicile rezistoarelor fixe

1.1.2. Caracteristicile rezistoarelor variabile

1.1.3. Circuite simple cu rezistoare

1.1.3.1. Gruparea rezistoarelor

1.1.3.2. Divizoare rezistive

1.1.3.3. Rețeaua R–2R

1.2. Condensatoare

1.2.1. Caracteristicile condensatoarelor fixe

1.2.2. Circuite simple cu condensatoare

1.2.2.1. Gruparea condensatoarelor

1.2.2.2. Încărcarea condensatorului printr-o rezistență sub tensiune continuă constantă

1.2.2.3. Descărcarea condensatorului printr-o rezistență

1.2.2.4. Încărcarea condensatorului sub un curent constant

1.3. Bobina

1.3.1. Bobine cuplate

1.3.2. Înmagazinarea energiei într-o bobină sub o tensiune continuă constantă

1.4. Surse electrice

1.4.1. Surse electrice independente ideale

1.4.1.1. Sursă de tensiune independentă ideală

1.4.1.2. Sursă de curent independentă ideală

1.4.2. Surse electrice independente reale

1.4.2.1. Caracteristicile surselor reale

1.4.2.2. Reprezentarea puterilor în sursele reale

1.4.3. Surse de putere electrică comandate

1.5. Probleme propuse

 

2. DIODA

2.1. Scurtă prezentare a diodei

2.2. Structura și funcționarea joncțiunii pn

2.3. Caracteristica idealizată a diodei

2.4. Abateri de la caracteristica idealizată a diodei

2.5. Influența temperaturii asupra caracteristicii diodei

2.6. Dioda Zener

2.7. Aproximații ale caracteristicii diodei la variații lente în timp (în curent continuu)

2.8. Date de catalog pentru diode

2.9. Circuite cu diode

2.9.1. Selecția impulsurilor după polaritate

2.9.2. Redresor monoalternanță (fără filtru)

2.9.3. Redresor dublă alternanță în punte

2.9.4. Obținerea unei dependențe logaritmice curent-tensiune

2.9.5. Limitator de maxim cu diodă

2.10. Probleme propuse

 

3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ JONCȚIUNE (TEC-J)

3.1. Scurtă prezentare a TEC-J

3.2. Structura și funcționarea TEC-J

3.3. Influența temperaturii asupra caracteristicilor TEC-J

3.4. Caracteristici electrice ale TEC-J

3.5. Circuite cu TEC-J

3.5.1. Generator de curent fix

3.5.2. Repetor de tensiune compensat termic

3.5.3. Polarizarea TEC-J de la o singură sursă

3.5.4. Polarizarea TEC-J de la două surse

3.6. Probleme propuse

 

4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ IZOLATĂ (TEC-MOS)

4.1. Scurtă prezentare a TEC-MOS

4.2. Structura și funcționarea TEC-MOS

4.3. Caracteristici electrice ale TEC-MOS

4.4. Circuite de curent continuu cu TEC-MOS

4.4.1. Sursă de curent cu TEC-MOS

4.4.2. Polarizare TEC-MOS cu canal inițial de la o singură sursă

4.4.3. Polarizarea unui TEC-MOS cu canal indus n

4.5. Probleme propuse

 

5. TRANZISTORUL BIPOLAR

5.1. Scurtă prezentare a tranzistorului bipolar

5.2. Structura și funcționarea tranzistorului bipolar

5.3. Analiza funcționării TB în regim static

5.4. Caracteristicile TB

5.4.1. Caracteristicile de ieșire idealizate în conexiunea BC

5.4.2. Caracteristicile de ieșire idealizate în conexiunea EC

5.4.3. Caracteristica de intrare în conexiunea BC

5.4.4. Caracteristica de intrare în conexiunea EC

5.4.5. Influența temperaturii asupra caracteristicilor de ieșire ale TB

5.5. Regiuni de funcționare ale TB

5.5.1. Regiunea activă normală (RAN)

5.5.2. Regiunea de blocare

5.5.3. Regiunea de saturație

5.5.4. Regiunea activă inversată (RAI)

5.6. Comportarea tranzistorului bipolar la tensiuni colector-bază mari

5.7. Caracteristici electrice ale TB

5.8. Circuite de curent continuu cu TB

5.8.1. Polarizarea TB de la o singură sursă

5.8.2. Circuitul de polarizare a TB cu două surse

5.8.3. Grup de TB polarizat de la două surse

5.9. Probleme propuse

 

6. COMPORTAREA DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE LA VARIAȚII MICI DE SEMNAL

6.1. Comportarea diodei la variații mici de semnal

6.2. Comportarea la variații mici de semnal a tranzistorului bipolar în RAN

6.2.1. Comportarea la vBC constant

6.2.2. Comportarea la vBE constant

6.2.3. Relații între parametrii de semnal mic ai TB

6.3. Comportarea la variații mici de semnal a tranzistoarelor cu efect de câmp

6.3.1. Comportarea TEC-J la variații mici de semnal

6.3.2. Comportarea TEC-MOS la variații mici de semnal

6.4. Etaje de amplificare

6.4.1. Etaje de amplificare de bază

6.4.2. Calculul amplificării unui etaj cu TEC în conexiunea sursă comună

6.4.3. Performanțele etajelor de amplificare cu TB la frecvențe medii

6.4.4. Performanțele etajelor de amplificare cu TEC

6.5. Caracteristici elementare de frecvență

6.6. Probleme propuse

 

ANEXA A
CONDUCȚIA CURENTULUI ELECTRIC ÎN SEMICONDUCTOR

 

ANEXA B
ANALIZA JONCȚIUNII PN ABRUPTE IDEALE

 

ANEXA C
ANALIZA TRANZISTOARELOR CU EFECT DE CÂMP

 

ANEXA D
ANALIZA TRANZISTORULUI BIPOLAR

 

 

 

V-169

 

7. AMPLIFICATOARE

7.1. Semnale digitale și semnale analogice

7.1.1. Semnale digitale (numerice)

7.1.2. Semnale analogice

7.1.3. Prelucrări liniare de semnale

7.2. Definirea amplificatorului și parametrii acestuia

7.3. Reacția în amplificatoare

7.3.1. Definirea reacției în amplificatoare

7.3.2. Influența reacției asupra amplificării și neliniarităților

7.3.3. Topologii de bază ale amplificatoarelor cu reacție

7.3.4. Influența reacției asupra impedanțelor de intrare și de ieșire

7.3.5. Exemplificări ale topologiilor de reacție cu amplificatoare operaționale

7.4. Răspunsul în frecvență și stabilitatea amplificatoarelor

7.4.1. Comportarea cu frecvența a unui amplificator

7.4.2. Influența reacției asupra caracteristicii de frecvență

7.4.3. Compensarea caracteristicii de frecvență pentru evitarea intrării în oscilație a amplificatoarelor

7.5. Zgomotul în amplificatoare

7.5.1. Tipuri de zgomot

7.5.2. Reprezentarea zgomotului în tranzistoare și sursele lui

7.5.3. Zgomotul în amplificatoare

7.6. Probleme propuse

 

8. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

8.1. Definirea amplificatorului operațional ideal

8.2. Parametrii specifici AO și măsurarea acestora

8.3. Aplicații liniare ale AO

8.3.1. Conexiunea neinversoare (amplificator neinversor)

8.3.2. Conexiunea inversoare (amplificator inversor)

8.3.3. Circuitul integrator

8.3.4. Circuit de derivare

8.3.5. Amplificator cu intrare diferențială

8.3.6. Sumator ponderat

8.3.7. Convertor curent-tensiune

8.3.8. Convertor tensiune-curent

8.4. Aplicații neliniare ale AO

8.4.1. Inversarea unei funcții

8.4.2. Redresor monoalternanță

8.4.3. Redresor bialternanță

8.4.4. Detector de vârf

8.4.5. Convertor (amplificator) logaritmic

8.4.6. Convertor funcțional de tipul XŚY/Z

8.4.7. Limitatoare active de tensiune

8.4.8. Circuit cu fereastră (bandă) interzisă

8.4.9. Limitator de pantă DV/Dt

8.5. Erorile AO în amplificatoare

8.5.1. Erori introduse de tensiunea de offset

8.5.2. Erori introduse de curenții de polarizare

8.5.3. Eroarea dată de influența variației temperaturii asupra tensiunii de offset și curenților de polarizare

8.5.4. Eroarea dată de valoarea finită a amplificării în buclă deschisă

8.5.5. Eroarea dată de factorul de rejecție de mod comun (CMRR)

8.5.6. Eroarea dată de rezistența de ieșire

8.5.7. Eroarea dată de rezistența de intrare

8.5.8. Eroarea dată de lărgimea de bandă la semnal mic

8.5.9. Eroarea dată de viteza finită de variație a tensiunii de ieșire (lărgimea de bandă de semnal mare)

8.6. Erorile AO în integratoare

8.7. Amplificatoare de curent alternativ cu AO

8.8. Probleme propuse

 

9. AMPLIFICATOARE SPECIALE ȘI APLICAȚII

9.1. Amplificator operațional transconductanț㠖 AOT (Operational Transconductance Amplifier)

9.1.1. Comportarea la variații mici de semnal

9.1.2. Echivalența tranzistor – amplificator operațional transconductanță

9.1.3. Circuit cu AOT cu reacție directă

9.1.4. AOT cu reacție de curent

9.1.5. Amplificator cu câștig reglabil

9.1.6. Comparator cu AOT

9.1.7. Comandă rapidă în curent pentru diodă laser

9.1.8. Integrator pentru impulsuri de durate mici (ns)

9.1.9. Matrice de sumare pentru semnal video

9.1.10. Redresor dublă alternanță pentru semnal de înaltă frecvență (detector de anvelopă)

9.1.11. Amplificator cu ieșire diferențială

9.2. Amplificator cu câștig controlat în tensiune

9.2.1. Amplificator cu gamă de reglaj extinsă și zgomot mic

9.2.2. Amplificator RAA cu o gamă de intrare 1000:1

9.2.3. Oscilator sinusoidal cu rețea Wien

9.2.4. Filtru trece jos acordabil comandat în tensiune

9.2.5. Filtru trece sus acordabil comandat în tensiune

9.3. Amplificatoare de instrumentație

9.3.1. Modulul diferențial

9.3.2. Modul diferențial cu gamă extinsă de tensiuni de mod comun

9.3.3. Modulul preamplificator cu intrare și ieșire diferențială

9.3.4. Amplificator de instrumentație

9.3.5. Amplificatoare de sarcină (electrometrice)

9.4. Aspecte practice ale utilizării amplificatoarelor

9.5. Probleme propuse

 

10. AMPLIFICATOARE DE PUTERE

10.1. Cuplarea directă a două sau mai multe tranzistoare

10.1.1. Montajul Darlington (montajul super beta)

10.1.2. Montajul Darlington complementar (montajul super g)

10.1.3. Cuplarea în paralel a tranzistoarelor

10.2. Cuplajul cu sarcina

10.2.1. Cuplajul direct

10.2.2. Cuplajul prin condensator
10.2.3. Cuplajul prin transformator

10.3. Configurații de bază ale etajelor de ieșire de putere

10.3.1. Etaj de ieșire repetor pe emitor clasă A

10.3.2. Etaje de ieșire în contratimp clasă B

10.3.3. Etaje de ieșire clasă D

10.4. Probleme propuse

 

11. COMPARATOARE

11.1. Comparatoare simple (fără memorie)

11.1.1. Comparatorului ideal și parametrii comparatorului real

11.1.1.1. Comparatorul ideal

11.1.1.2. Parametrii comparatorului real

11.1.2. Calculul erorilor unui comparator

11.2. Comparatoare cu histerezis (cu memorie)

11.2.1. Comparator cu histerezis fără inversare

11.2.2. Comparator cu histerezis cu inversare

11.3. Exemple de circuite comparatoare

11.3.1. Comparator fereastră

11.3.2. Comparator cu histerezis cu praguri independente

11.3.3. Comparator cu histerezis cu referință de curent

11.4. Probleme propuse

 

12. CIRCUITE DE TEMPORIZARE ȘI GENERARE DE SEMNAL

12.1. Principiul temporizării analogice

12.2. Circuit specializat pentru temporizări analogice

12.2.1. Circuit de temporizare

12.2.2. Circuit de întârziere a frontului unui impuls

12.3. Generare de semnal dreptunghiular

12.4. Generarea de semnal triunghiular

12.5. Oscilatoare sinusoidale

12.5.1. Oscilatoare cu reacție

12.5.2. Controlul amplificării cu tensiunea de ieșire din amplificator

12.5.3. Rețeaua de reacție

12.6. Probleme propuse

 

13. COMUTATOARE ANALOGICE ȘI CIRCUITE DE EȘANTIONARE ȘI MEMORARE

13.1. Comutatoare analogice

13.1.1. Comutator cu diode

13.1.2. Comutator cu TEC

13.1.2.1. Comutator cu TEC-J

13.1.2.2. Comutator cu TEC-MOS

13.1.3. Comutator cu tranzistor bipolar

13.2. Circuite de eșantionare și memorare - E/M (sample and hold – S/H, track and hold amplifiers)

13.2.1. Eșantionare și parametrii circuitelor E/M

13.2.2. Circuite de eșantionare și memorare

13.3. Probleme propuse

 

14. CIRCUITE DE ALIMENTARE

14.1. Redresoare și circuite de filtrare

14.2. Referințe de tensiune și curent

14.2.1. Referință cu diodă Zener

14.2.2. Referință de curent

14.3. Stabilizatoare liniare

14.3.1. Principiul stabilizatoarelor liniare

14.3.2. Protecția la supracurent (limitarea de curent) și la supratensiune la ieșire

14.4. Surse de alimentare în comutație

14.4.1. Circuite de alimentare în comutație cu conectare în secundar

14.4.1.1. Convertor coborâtor de tensiune

14.4.1.2. Convertor ridicător de tensiune

14.4.1.3. Convertor inversor

14.4.2. Circuite de alimentare cu conectare în primar

14.4.3. Transformatoare de înaltă frecvență

14.4.4. Comutatoare de putere

14.5. Probleme propuse

 

15. FILTRE ACTIVE

15.1. Definiții, clasificări

15.2. Derivatorul și integratorul

15.3. Filtre RC pasive de ordinul I

15.3.1. Filtrul RC trece sus de ordinul I

15.3.2. Filtrul RC trece jos de ordinul I

15.4. Filtre active de ordinul I

15.5. Funcțiile de transfer de ordinul I

15.5.1. Filtrul trece jos

15.5.2. Filtrul trece sus

15.6. Funcțiile de transfer de ordinul II

15.6.1. Filtrul trece jos

15.6.2. Filtrul trece sus

15.6.3. Filtrul trece bandă

15.6.4. Filtrul oprește bandă

15.7. Implementarea funcțiilor de transfer de ordinul II cu amplificatoare operaționale

15.7.1. Filtre active cu reacție multiplă (filtre Rauch)

15.7.2. Filtre active cu sursă de tensiune controlată în tensiune (filtre Salen și Key)

15.7.3. Filtre active cu variabile de stare (filtre KHN)

15.8. Probleme propuse

 

16. CONVERTOARE ANALOG-DIGITALE ȘI DIGITAL-ANALOGICE

16.1. Convertoare A/D și D/A ideale

16.2. Teoria eșantionării – scurtă prezentare

16.2.1. Eșantionarea ideală

16.2.2. Eșantionarea reală

16.2.3. Reconstrucția semnalului analogic

16.3. Erorile convertoarelor

16.3.1. Erorile statice

16.3.2. Erori dinamice în convertoare A/D

16.3.3. Erori dinamice în convertoare D/A

16.4. Arhitecturi de convertoare D/A

16.4.1. Convertor D/A cu comutare de tensiune

16.4.2. Convertor D/A cu comutare de curent

16.4.3. Multiplicator D/A

16.4.4. Amplificator cu câștig programabil

16.5. Arhitecturi de convertoare A/D

16.5.1. Convertoare A/D paralel (Flash Converters)

16.5.2. Convertoare A/D paralel pe subgame (Subranging Pipeline)

16.5.3. Convertoare A/D cu aproximații succesive

16.5.4. Convertoare A/D cu modulator sigma-delta

16.6. Probleme propuse

 

 

V-170

 

17. ALGEBRĂ BOOLEANĂ

17.1. Algebra booleană

17.1.1. Definirea axiomatică a algebrei booleene

17.1.2. Interpretarea operațiilor algebrei booleene

17.1.3. Reguli de calcul în algebra booleană

17.2. Funcții booleene

17.2.1. Generalități

17.2.2. Reprezentarea funcțiilor booleene

17.2.3. Funcții booleene elementare

17.2.4. Forma canonică a funcțiilor booleene

17.3. Minimizarea funcțiilor booleene

17.3.1. Metoda analitică

17.3.2. Metoda diagramelor Veitch-Karnaugh

17.3.3. Minimizarea funcțiilor incomplet definite

17.3.4. Minimizarea sistematică

17.4. Noțiuni suplimentare

17.4.1. Funcții inverse

17.4.2. Sistem de funcții complete

17.5. Probleme propuse

 

18. FAMILII DE CIRCUITE LOGICE

18.1. Reprezentarea fizică a variabilelor booleene

18.2. Glosar de termeni

18.3. Caracteristicile circuitelor logice

18.3.1. Caracteristici electrice statice

18.3.2. Caracteristici electrice dinamice

18.4. Clasificarea structurilor elementare integrate

18.5. Familii de circuite integrate realizate în tehnologia bipolară

18.5.1. Circuite logice rezistor-tranzistor (RTL)

18.5.2. Circuite logice diodă-tranzistor (DTL)

18.5.3. Circuite logice tranzistor-tranzistor (TTL)

18.5.3.1. Poarta elementară ȘI-NU

18.5.3.2. Poarta elementară sau-nu

18.5.3.3. Circuite logice ttl rapide (httl)

18.5.3.4. Circuite logice tip Shottky TTL (sttl)

18.5.3.5. Circuite cu ieșiri cu colectorul în gol și cu ieșiri cu trei stări

18.5.3.6. Parametrii circuitelor logice standard ttl

18.5.4. Circuite logice cuplate prin emitor (ECL)

18.5.5. Familia de circuite logice I2L

18.6. Familii de circuite integrate realizate în tehnologie unipolară

18.6.1. Poarta inversoare NMOS statică

18.6.2. Poarta inversoare CMOS statică

18.6.3. Poarta de transmisie cmos

18.6.4. Circuite logice de joasă tensiune  (Low Voltage CMOS – LVC)

18.6.4.1. Particularități structurale

18.6.4.2. Compatibilizarea nivelelor logice  în structurile mixte

18.6.5. Familia de circuite logice bicmos (bipolar + cmos)

18.7. Probleme propuse

 

19. CIRCUITE LOGICE COMBINAȚIONALE

19.1. Generalități și definiții

19.2. Funcții logice elementare

19.3. Analiza circuitelor logice combinaționale

19.4. Sinteza circuitelor logice combinaționale

19.5. Exemple de circuite logice combinaționale

19.5.1. Circuite de multiplexare

19.5.2. Circuite de decodificare și demultiplexare

19.5.2.1. Decodificator de adresă

19.5.2.2. Folosirea decodificatorului de adresă, cu intrare de validare, ca un demultiplexor

19.5.2.3. Posibilitatea de realizare a unei funcții booleene cu decodificatoare

19.5.2.4. Conectarea în cascadă a circuitelor de demultiplexare

19.5.2.5. Conectarea în cascadă a circuitelor de multiplexare cu cele de demultiplexare

19.5.2.6. Decodificatorul integrat BCD-zecimal 7442

19.5.2.7. Decodificatorul BCD-7 segmente

19.5.3. Codificatoare de adresă

19.5.3.1. Codificatorul de adresă simplu

19.5.3.2. Codificatorul de adresă prioritar

19.5.4. Comparatoare numerice

19.5.4.1. Comparatorul numeric de un bit

19.5.4.2. Comparatoare numerice de mai mulți biți

19.5.5. Generatorul și detectorul de paritate

19.5.6. Reprezentarea numerelor

19.5.7. Adunarea și scăderea

19.5.8. Circuite aritmetice

19.5.9. Unități Aritmetice Logice

19.6. Probleme propuse

 

20. CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE ASINCRONE

20.1. Generalități și definiții

20.2. Analiza circuitelor secvențiale asincrone

20.2.1. Analiza unor circuite logice secvențiale fără întârzieri interne

20.2.2. Analiza unui circuit secvențial asincron cu întârzieri interne

20.3. Probleme propuse

 

21. Hazardul

21.1. Generalități

21.2. Tipuri de hazard în circuite logice combinaționale

21.2.1. Hazardul static

21.2.2. Hazardul dinamic

21.2.3. Hazardul funcțional

21.3. Hazardul în circuite logice secvențiale

 

22. Circuite  basculante bistabile

22.1. CBB de tipul S-R asincron (Unlocked Latch)

22.2. CBB de tip S-R sincron active pe palierul tactului (Level Sensitive Latch)

22.3. Celula D-Latch

22.4. Condiții de timp

22.5. Bistabile de tipul master-slave

22.5.1. CBB de tip S-R master-slave

22.5.2. CBB de tip J-K master-slave

22.5.3. CBB de tip T (Toggle)

22.5.4. CBB de tip D (Delay)

22.6. CBB active pe frontul impulsului de tact

22.7. Conectarea în cascadă a bistabilelor

22.8. Conversia de bistabile

22.9. Utilizarea practică a bistabilelor

22.10. Probleme propuse

 

23. CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE SINCRONE

23.1. Generalități

23.2. Circuite logice secvențiale sincrone monoregistru

23.3. Analiza circuitelor logice secvențiale sincrone

23.4. Sinteza unui circuit logic secvențial sincron

23.5. Probleme propuse

 

24. NUMĂRĂTOARE

24.1. Generalități, definiții

24.2. Numărătoare binare asincrone

24.2.1. Numărător binar direct

24.2.2. Numărător binar asincron invers

24.2.3. Numărător binar asincron reversibil

24.3. Numărătoare binare sincrone

24.3.1. Numărător binar sincron de tip serie

24.3.2. Numărător binar sincron de tip paralel

24.3.3. Numărător binar sincron reversibil

24.4. Numărătoare modulo p ¹ 2n

24.4.1. Sinteza numărătorului modulo p ¹ 2n

24.4.2. Numărătorul decadic

24.4.3. Numărătoare modulo p realizate prin aducere la zero

24.4.4. Divizoare programabile

24.5. Probleme propuse

 

25. REGISTRE

25.1. Registre de memorie

25.2. Registre de deplasare

25.3. Registru combinat (de memorie și de deplasare)

25.4. Registru universal

25.5. Exemple de utilizare

25.5.1. Memorie FIFO

25.5.2. Memoria LIFO

25.5.3. Convertor paralel-serie

25.5.4. Convertor serie-paralel

25.5.5. Registre de deplasare cu reacție

25.5.5.1. Registrul de deplasare în inel

25.5.5.2. Numărătorul Johnson (Moebius)

25.5.5.3. Generatoare de secvență

25.5.6. Circuite de multiplicare și de divizare a polinoamelor cu coeficienți binari

25.6. Probleme propuse

 

26. ACUMULATOARE

26.1. Structura generală și funcții îndeplinite

26.2. Acumulatorul integrat SN74281

26.3. Probleme propuse

 

27. CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE COMPLEXE

27.1. Generalități și definiții

27.2. Exemplu de circuit secvențial multiregistru – circuit de multiplicare

27.3. Problematica hazardului la cuplarea UC cu UE

27.4. Realizări posibile ale unității de execuție

27.5. Realizarea unității de comandă

27.6. Microprocesorul

 

28. CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE

28.1. Principii de organizare și de programare

28.2. Circuite logice programabile

28.2.1. Notații

28.2.2. Structuri de bază ale circuitelor logice programabile

28.3. Circuite logice programabile complexe

28.3.1. Structura CPLD

28.3.2. Circuite Altera

28.4. Arii logice programabile (FPGA)

28.4.1. Arhitectura celulei logice

28.4.2. Tehnici de programare

28.4.3. Metode de proiectare

28.5. Familii de circuite FPGA

28.5.1. Circuitele Xilinx

28.5.2. Circuite Actel

28.6. Probleme propuse

 

29. ELEMENTE DE PROIECTARE A SISTEMELOR DIGITALE

29.1. Etapele principale ale proiectării

29.2. Sistemul de afișare digitală

29.3. Sistem de monitorizare a stării de funcționare a becurilor de pe pista unui aeroport

 

ANEXA E
SIMBOLURI DIGITALE STANDARD